vineri, 25 octombrie 2013

Poveşti cu greieri

În urmă cu câţiva ani, un greier a intrat în casa noastra. Povestea lui e pe alt blog. O găsiţi aici:
 http://haibunurilemele.blogspot.ro/2008/10/greieraul.html

Şi în acest an, am găsit un greier în coridor. L-am prins într-un pahar de plastic. Am vrut să îl studiez şi să-l fotografiez. Pentru că primul greier pe care l-am ţinut în casă  a rezistat doar trei luni, aveam intenţia să-l eliberez.

La scurt timp, a mai apărut un greier. L-am prins şi l-am pus lângă cel prins anterior. Le-am lăsat câteva frunze de măr şi i-am urmărit câteva zile. Nu au "cântat" deşi încă mai sunt greieri care dau concerte în grădină.

La câteva zile, le-am mai dat două frunze. Apoi, i-am fotografiat şi i-am lăsat pe pământ. Să se descurce singuri!



joi, 24 octombrie 2013

Cel mai tânăr membru al familiei noastre

Cel mai tânăr membru al familiei noastre este o pisicuţă de 5-6 săptamâni. Când Kitty, pisica noastră, mânca prepeliţe japoneze, credeam că e grasă. Într-o zi, a dispărut.

A doua zi, de dimineaţă, era suplă. Auzeam gălăgie în podul casei. De câteva zile, pisicuţa ieşea pe acoperiş. Azi, Kitty trecea printre struguri. Nu a mai făcut acest lucru de când era mică şi, mai ales, de când am înlocuit bârnele de lemn ale şpalierului cu ţevi de metal. Astfel, am înţeles că e timpul să luăm puiul din pod.

Am pus mâncare la intrarea în pod. Am urcat pe scară fără să fac gălăgie. Pisicuţa mânca. De data asta, am reuşit să o prind. (Am mai încercat o dată, dar pisicuţa s-a strecurat între două scânduri.)





Am aşezat o cutie lângă peretele casei şi mama cu fiica ei au acceptat-o drept locuinţă. Nu mult timp, pentru că  Miţi, cea mică, s-a ascuns sub nişte araci depozitaţi lângă un perete.

Într-o zi în care a plouat, am dus-o pe Miţi în podul magaziei şi i-am lasat mâncare. Am gasit-o în curte.

Treptat, Miţi şi-a găsit loc de dormit. Şi-a urmat mama, care cunoştea locurile.

Alte fotografii:

duminică, 15 septembrie 2013

Hameiul (Humulus lupulus)



Hameiul este o plantă perenă, volubilă, cu tulpina lungă de 3-6 cm, aspră la pipăit din cauza perilor în formă de cârlige. Frunzele sunt opuse, aspre, fiecare fiind formată din 3-5 lobi, dinţaţi pe margini, asemănătoare cu frunzele viţei de vie. Are două feluri de flori: femeieşti şi bărbăteşti, aşezate pe tulpini diferite (plantă dioică). Florile bărbăteşti sunt mici, de culoare galben-verzuie, dispuse în ciorchine. Florile femeieşti sunt formate din numeroase frunzuliţe verzi (bractee), aşezate mai multe la un loc, imbricate, în jurul unui ax central formând un con globulos (strobil). Înfloreşte în lunile iulie-august. Creşte pe lângă garduri, prin lunci, la marginea pădurilor; de asemenea se şi cultivă.

Recoltarea se face la sfârşitul lunii august şi începutul lui septembrie. Se recoltează florile femeieşti.





Întrebuinţări:
Hameiul are proprietăţi calmante asupra nervilor şi măreşte pofta de mâncare. În cantităţi mari, se foloseşte la prepararea berii, carei îi transmite gustul amar-aromat şi ajută la conservarea ei. Intern: sedativ nervos, bacteriostatic, antituberculos. Extern: antiseptic.

Observaţii:
Culegătorii de hamei pot căpăta intoxicaţii care se manifestă prin înroşirea ochilor, iritaţii pe mâini şi faţă, vărsături, respiraţie greoaie, iar la femei hemoragii. Este bine ca mâinile să fie înfăşurate în cârpe sau mănuşi, să nu se ducă la faţă sau ochi, iar după terminarea lucrului ele să fie bine spălate cu apă şi săpun.


Aceste date sunt din Grădina mea, link-ul e mai jos. Fotografiile îmi aparţin.



  Interesante date sunt şi aici:



sunt mai multe fotografii cu părţi din plantă.



luni, 2 septembrie 2013

Trompeta îngerilor (Brugmansia)

Într-o zi, în Alba Iulia, am văzut o plantă care mi-a atras atenţia. Florile ei semănau cu florile petuniilor, dar erau mult mai mari. Am aflat mai târziu ce e vorba despre Trompeta îngerilor.

Aproape uitasem de această plantă, dar am auzit că s-a propus să se interzică plantarea ei în municipiu. Motivul? Produce halucinaţii. Din acel moment, am început să caut informaţii. Am făcut câteva fotografii, dar a venit toamna şi am amânat până când am uitat. În acest an, am fotografiat câteva plante şi m-am informat pe Google.






Numele provine de la florile sale superbe, mari, sub forma unor trompete. Din păcate, aceste trompete cântă sosirea în viaţa de apoi, dacă ingeraţi planta. Toate componentele ei conţin alcaloizi scopolamini tropani şi atropină, în cantităţi fatale.

În popor i se spune şi ciumăfaie.



Sursa: Internet realitatea.net
Prelucrat de www.mesterucasei.com  
Titlul articolului este Cele mai otravitoare plante din lume
După mătrăgună, cucută, leandru şi omag, vine rândul trompetei îngerilor.




Trompeta îngerului este originară din America de Sud şi are "puternice" rezerve de substanţe toxice. Aceasta "plantă care hipnotizează" aduce victimele într-o stare în care nu-şi mai aduc aminte de acţiunile lor.

Tompeta îngerilor este un arbust. Din primăvară până în toamnă, florile sunt ca nişte trompete atâtrnate, parfumate, de 15 cm lungime, de culoare, roz, albe, galbene sau portocalii.




Avertisment!
Planta este toxică, evitaţi îngurgitarea ei de copii sau animale.
http://www.paradisverde.ro/plante/plante-cu-flori/trompeta-ingerilor-datura-arborescenta


Brugmansia face parte din familia Solanacee, ca regina nopţii, cartoful, patlăgelele, mătrăguna...





miercuri, 28 august 2013

Aronia


Căutând informaţii despre merişor, am găsit acest articol. Mi s-a părut interesant.

"Irina Dăescu de la Ecoera Plan afirmă că “ar fi ideal să plantăm pentru noi, dacă avem grădină, mai ales că preţul fructelor uscate sau al sucului este ridicat.”

Ce face Aronia atat de deosebită? Arbustul acesta produce fructe ce conţin de 15 ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele sau rodiile şi sunt folosite pentru tratarea mai multor boli. Aronia este un remediu natural pentru pierderea memoriei, sindrom metabolic, diabet şi cancer. De asemenea,  poţi consuma aronia pentru sănătatea creierului. Aronia ajuta la scăderea glucozei şi este benefică în caz de diabet.

Diverse soiuri de Aronia pot creşte şi în România ca o cultură de fructe pentru consum propriu, în scopuri comerciale sau pur şi simplu ca peisaj ornamental. Practic, având în vedere beneficiile pentru sănătate şi faptul că este uşor de întreţinut, este recomandat ca oricine are un petic de pământ să planteze cel puţin câţiva arbuşti pentru consum propriu sau mai mulţi dacă se gândeşte să valorifice fructele de Aronia."


Articolul e preluat de aici:


Merişorul (Vaccinium vitis idaea)



"Mergând către Munţii Şurianu, descopri merişorul care creşte la mare altitudine, pe pajiştile alpine, acolo unde sunt luminişuri bătute de soare şi foarte rar în locuri umbrite. El creşte dincolo de zona unde se găseşte afinul şi nu trebuie confundat cu acesta. Merişorului i se mai spune şi coacăzul de munte. Merişorul mai este răspândit şi în lanţul carpatic din judeţele Sibiu, Hunedoara, Alba, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Buzău, Suceava, Neamţ, Prahova şi Argeş. Merişorul este un mic arbust, cu o înălţime de până la 25 cm, cu tulpină cilindrică, ramificată ca o mână cu multe degete, frunzele de formă ovală sunt mici şi lucioase, de culoare verde-închis, cu mici puncte negre pe spate şi tari la pipăit. Merişorul înfloreşte spre sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, atunci când zăpada îl lasă să vadă soarele biruitor, având flori alb-rozalii, sub formă de mici clopoţei, cu miros de vânt, care vor fi fecundate de insectele alpine. Perioada de dezvoltare şi coacere a fructului este foarte mare, adică de 4 luni. Fructul este o bacă mică, cam 4-5 pe fiecare rămurică, de formă perfect sferică, verzuie, care se colorează în roşu-aprins când începe să se coacă. Sunt cărnoase, având multe şi mici seminţe, cam ca la coacăz şi afin, şi au gust dulceag-acrişor - astringent. Când începi să mănânci din ele nu te-ai mai opri, aşa sunt de plăcute la gust şi binefăcătoare. Dacă ai ghinionul să fi trecut ciobanii cu oile pe acolo nu prea le mai găseşti."
Am citat din articolul scris de prof. Ştefan Stăiculescu. Articolul poate fi citit aici:


http://www.gorjeanul.ro/realitatea-gorjeana/merisorul-si-virtutile-sale-terapeutice-vaccinium-vitis-idaea

Am mai găsit informaţii despre merişor şi aici:




 




Fotografiile de mai jos sunt ale mele.


Ici-colo e şi câte o afină...


vineri, 23 august 2013

Brumărele ( Phlox Paniculata )



Una dintre florile pe care bunica mea din Săcel o avea în grădină mi-a atras atenţia prin mirosul florilor ei, dar mai ales prin modul în care era aranjată inflorescenţa. Îmi amintesc că avea flori albe şi roz, dar parcă şi o nuanţă de mov. Am căutat pe Google şi am aflat că planta se numeşte Phlox, iar azi, din întâmplare, am văzut o scenă dintr-un film difuzat de TVR2. Acolo am văzut brumărele. Am alergat la calculator şi am găsit! Chiar brumărele avea bunica. În ultima vreme, am vazut că şi la Cugir sunt astfel de flori, chiar pe străzi, dar şi în grădina noastră. Le-am fotografiat şi le voi posta aici, chiar dacă textul este preluat, în parte, de pe internet. 

Şi tot ca o amintire este şi aceea că, în timp ce eram în liceu, am învăţat un cântec, o prelucrare a unui cântec popular. Mai ştiu doar "Scânteuţă din pălant,/N-ai văzut pe mândru-n sat?". Acum ştiu cum arată scânteuţa.

"Originară din America de Nord, Phlox Paniculata (Summer Phlox) este o plantă perenă, creşte până la 1m înălţime şi înfloreşte toată vara.

Florile mici şi uşor parfumate, formează un mănunchi de formă rotundă sau ciorchine şi pot fi de culoare albă, roz, roşu, lavanda, mov. Unele soiuri au petalele mai deschise la culoare intr-un contrast interesant cu centrul florii de culoare mai închisă. Formează o tufă compactă, cu tulpinile înalte şi frunze ovale, uşor lanceolate.

 Planta se divide cam la 2-3 ani, trebuie rărită pentru a favoriza circulaţia aerului şi a evita îmbolnăvirea. Se înmulţeşte prin lăstari, care se pot pune direct în pământ, sau prin seminţe. Se plantează în soare sau parţial-umbră, şi va înflori toată vara. Planta este sensibilă la făinare, de aceea e de preferat soarele de dimineaţă, care va usca mai rapid roua, protejand astfel planta împotriva umidităţii ce favorizează făinarea. Dacă solul este nisipos, trebuie udată mai mult, pentru a încuraja înflorirea şi menţinerea îndelungată a florilor. Uşor de crescut şi întreţinut, culorile şi forma frumoasă a florilor, înflorire îndelungată... phlox, o bogaţie în orice grădină."



"Genul Phlox reuneşte circa 60 specii anuale sau perene, erbacee sau suffrutescente, originare din America de Nord şi Asia. Dintre speciile anuale, cea mai cunoscută este Phlox drumondii Hook – brumărele, scânteiuţe, flox."
 http://www.flori-cultura.ro/phlox-brumarele-sau-scanteiute/











Câteva flori...

Urmăresc zilnic Passiflora. A doua serie de flori din această vară a cuprins două ramuri. De aceea, am avut şi câte două flori în acelaşi timp. Ba chiar trei, pentru că cele două flori de ieri nu s-au închis şi se deschisese alta. Din câte îmi dau eu seama, o floare ţine aproximativ 24 de ore.