marți, 30 august 2016

Fluturaş şi omida

 În 18 august, l-am găsit pe Fluraş cu o omidă de care nu mai văzusem. S-a jucat o vreme şi, în final, a mâncat-o.

Am căutat pe internet informaţii. Ceva asemănător e aici:


http://www.lejardindekiran.com/elever-une-chenille-du-sphinx-tete-de-mort/chenille-sphinx/








Am găsit:


"Fluturele cap-de-mort Acherontia atropos (Linnaeus, 1758)

Ordinul: Lepidoptera
Familia: Sphingidae
Genul: Acherontia

Este cel mai mare reprezentant apartinand familiei Sphingidae din fauna Europei.
Anvergura aripilor - 110-150 mm.
Trompa este mai scurta decat toracele, groasa.
Aripile anterioare sunt brune-inchis cu doua benzi transversale dintate, late, brune-ruginii si cu cate o pata alba mica la partea mediana.
Aripile posterioare galbene-brune, cu doua benzi transversale negre.
Toracele este brun-inchis, paros, iar pe partea sa dorsala are un desen galben-brun in forma de craniu.
Abdomenul este masiv, cu benzi transversale late galbene si inguste negre.
Pe partea dorsala a abdomenului are o banda longitudinala lata de culoare albastra.

HABITAT: Se intalneste in diferiti biotopi: agrocenoze (in special culturile de cartof), lizierele padurilor, fasiile forestiere de protectie.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE: Specia prezinta doua sau trei generatii pe an.
Larvele (omizile) se intalnesc in decursul perioadei iulie-septembrie pe diferite specii de plante cu care se hranesc.
Aceste plante sunt catina, laur obisnuit, lasnicior, vinete, canepa, dar cel mai frecvent poate fi gasita in pamant, unde se hraneste cu tuberculii de cartof.
Ierneaza in stadiul de pupa.
Adultii zboara in timpul noptii si sunt atrasi de lumina.
Intrucat are trompa scurta, nu se poate hrani cu nectarul florilor, ci cu sucuri de plante, iar uneori intra in stupi  de unde se hranesc cu miere, fapt pentru care este considerat un dusman al stupilor de albine.
Migreaza in fiecare an din Europa de Sud spre Nord.
AREAL: Europa de Sud si Centrala, Orientul Apropiat, Caucaz, Turcmenia, Siria, Turcia, Iran, Africa, insula Madagascar."


duminică, 28 august 2016

Cu mielul la păscut ( Jocul naturii )











E o rădăcină de hrean.

Ciuperca de pe creanga mărului

















Am urmărit câteva zile o ciupercă. În final, am găsit-o în iarbă, mâncată de melci. Căzuse în timpul nopţii. Nu ştiu de ce. Poate au rupt-o pisicile, poate a căzut de vânt.

sâmbătă, 20 august 2016

Lăcusta





În fiecare an am fotografiat măcar o lăcustă. În special pe frunze de flori. În acest an, am găsit una pe tocul uşii. Am fotografiat-o şi am plecat de lângă ea. A doua zi, am prins-o şi am ţinut-o peste noapte într-un borcan. Azi am fotografiat-o şi i-am dat drumul. 

Am citit că: 
"Lacusta vaneaza in timpul noptii si greierii care dorm. Printre lacuste exista unele specii care se autodevora. Insensibile la durere, ele incep prin a-si manca picioarele din fata, apoi partea posterioara a corpului. Acest lucru nu-l fac din lipsa de hrana.
In anumite tari, lacustele sunt consumate ca o buna sursa de proteine. In Mexic , de exemplu, sunt apreciate pentru continutul ridicat de proteine, minerale si vitamine. Ele sunt de obicei colectate la asfintit, folosind lampi sau iluminat electric, sau plase.
Uneori, acestea sunt lasate in apa timp de 24 de ore, dupa care pot fi consumate crude sau fierte, uscate la soare, prajite, aromate cu mirodenii, cum ar fi usturoiul, ceapa, chili, si adaugate in supa sau ca o garnitura pentru diferite mancaruri. Se gasesc din abundenta in pietele centrale din Mexic."
 https://www.toateanimalele.ro/insecte/lacusta/



Stiati ca …
  • Lacusta este una dintre cele mai lacome insecte, devorand zilnic o cantitate de hrana egala cu greutatea sa
  • Lacustele sunt animale protejate de lege in Romania
  • O tona de lacuste consuma aceeasi cantitate de mancare ca 10 elefanti, 25 de camile sau 2500 de oameni.
  • O lacusta poate sari de 20 de ori lungimea corpului ei.