duminică, 29 martie 2009

Despre corn (cornus mas)






















Despre corn, Sandu Marin scrie pe

http://www.ziaruldeiasi.ro/naturist/floriile-florilor-medicinale~ni4aeq

„Este un arbore care înfloreşte la începutul lui martie, înaintea tuturor florilor. Fiind un copac longeviv, acesta poate fi găsit în Moldova chiar şi la vârste de 220 de ani. Mai poate fi întâlnit în Europa, Asia Mică şi America. De la corn sunt utilizate frunzele fructele şi scoarţa ramurilor de 1-2 ani.”

Pe wikipedia am găsit:
„Este un arbust mijlociu spre mare, deciduu, sau mai rar un arbore mic, cu înălţimea între 5 şi 12 metri,
scoarţa maro închis şi crenguţe verzui. Frunzele sunt opuse, cu lungimea de 4-10 cm şi cu lăţimea de 2-4 cm, de formă ovoidală. Florile sunt mici (5-10 mm în diametru), cu patru petale galbene, adunate în grupuri de 10-25, şi înfloresc înainte ca frunzele să apară. Fructele (denumite coarne) sunt drupe roşii, alungite, de 2 cm lungime şi 1,5 cm în diametru, conţinând o singură sămânţă.
Fructele sunt comestibile, şi au gust astringent când sunt consumate proaspete. De aceea se folosesc mai ales gătite, având o aromă acidă, descrisă ca un amestec de merişoare şi vişine; sunt folosite mai ales la producerea gemului, la pregătirea sosurilor, similare sosului de merişoare, fiind curăţate de sâmburi şi fierte cu zahăr şi portocale. Pot fi de asemenea consumate uscate. În
Armenia, fructul este folosit la distilarea votcii. În Turcia este consumat cu sare în timpul verii. Unele varietăţi din Ucraina, selectate pentru producere de fructe, au fructe de până la 4 cm lungime. Fructele se coc spre sfârşitul verii şi seamănă cu fructele coapte de cafea. În România, fructele se folosesc la obţinerea de cornată, o băutură alcoolică preparată din coarne fermentate cu zahăr şi alcool.
Specia este cultivată şi ca
plantă ornamentală pentru florile de la sfârşitul iernii, care se deschid mai repede decât cele ale forsiţiei.
Din scoarţa sa se poate produce
vopsea, iar din frunze se obţine tanin.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Corn_(arbust)”

La adresa

„Se utilizează frunzele, scoarţa şi fructele coapte.În tradiţia populară: lemnul este foarte căutat pentru cozi de unelte. Fructele se consumau crude sau se foloseau uscate sau la diferite preparate (marmeladă, sirop, ţuică).Frunzele, florile, fructele şi coaja se foloseau pentru vopsit în galben, roşu, cafeniu şi negru.Aproape peste tot coarnele uscate erau folosite contra diareei şi dizenteriei. La copii contra crampelor se dădeau 9 coarne, pisate în apă dacă erau mai mici şi în rachiu dacă erau mai mari. Frunzele de corn se fierbeau cu frunze de mălin, iar decoctul se lua contra limbricilor.Compoziţia chimică: fructele conţin zaharuri 9%, acizi organici, substanţe tanoide, substanţe minerale diverse, vitamina C, scoarţa are tanoizi.Proprietăţi: toate părţile plantei au proprietăţi astringente, pentru ca toate conţin tanin. Sunt din aceasta cauza si antidiareice, cicatrizante, dezinfectante. Frunzele se pot folosi cu succes la tratarea ascarizilor.”
Şi se dau câteva reţete în care se utilizează părţi din corn.

Mai puteţi citi despre corn şi în revista Fermierul, la adresa:

marți, 24 martie 2009

Trifoi ornamental - Oxalis

Doamna care are această plantă îi spune trifoiaş, pentru că frunzele ei seamănă cu ale trifoiului.




















Cele mai multe dintre specii nu depăşesc 30 cm de înălţime.

Plantei îi place lumina directă.

Tolerează un pic de umbra, dar abundenţa florilor este data de lumină. Preferă temperaturi medii de 18° C.

Pentru a înflori, planta trebuie să beneficieze de câteva ore de soare pe zi. Florile au 5 petale, se deschid ziua şi se închid seara. Florile sunt grupate în inflorescenţe. În funcţie de specie, florile sunt numeroase şi au diverse culori: roz, violet cu vene bleu, roşu închis cu mijloc galben, roz-lila, albe, roşii, etc. Se recomandă ruperea florilor trecute. Frunzele sunt trifoliate (compuse din 3 foliole, dar există şi specii decorative care au 4 foliole), asemănătoare cu cele de trifoi.

Frunzele au particularitatea de a se muta după lumină şi se pot închide de-a lungul nervurii centrale. Frunzele se fanează toamna şi planta intră în repaus până primăvara.

Fructele sunt capsule care se crapă longitudinal la maturitate.












Planta se dezvoltă într-un sol format dintr-un amestec uşor, compus din turbă, pământ pentru flori de interior şi nisip.

Nu lăsaţi apa în farfuria ghiveciului, deoarece tuberculii pot putrezi.

Plantele tinere se vor transplanta în februarie, imediat după ce au ieşit din hibernare.

Ghivecele pot fi scoase vara pe o terasă sau un balcon.

Vara, planta trebuie udată în aşa fel încât pământul sa fie umed în permanenţă.





















Singurele riscuri care privesc aceasta plantă sunt să o lăsaţi să se usuce vara sau să îi putrezească tuberculii iarna.

Poze cu multe flori la adresa:
http://www.businessvision.ro/produse4.html

Alte adrese:

http://codruta.sunphoto.ro/oxalis
http://www.jardins-interieurs.com/pl-int-d./oxalis.d.html http://www.aujardin.info/plantes/oxalis.php http://jeantosti.com/Fleurs/oxalis.htm

Crenguţă în primăvară


Am pozat aceeaşi crenguţă când a venit toamna. Acum, am pozat-o din nou.

luni, 23 martie 2009

Au înflorit cornii


În urmă cu câteva zile, am citit o poezie care se sfârşea cu versul "au înflorit cornii". Şi mi-am amintit că, în urmă cu doi ani, am văzut corni înfloriţi la Dâncu Mic. Nu i-am putut poza. Dar acum, am reuşit. Ştiu unde să-l pozez şi când va da în pârg.

Muguri de magnolie


Am văzut azi primii muguri şi i-am pozat.

marți, 17 martie 2009

Kerria, o plantă ornamentală

Kerria face parte din familia Rosaceae.

Este un arbust care înfloreşte primăvara. Kerria suportă bine frigul, are frunze ovale, alterne şi uşor dinţate şi flori galbene în formă de cupă.

















Se cultivă uşor. Are nevoie de un teren bine drenat şi penumbră. Suportă temperaturi foarte joase.















Înmulţirea se realizează toamna sau la începutul iernii prin lăstari sau prin divizarea tufelor,iar vara prin butaşi sau marcotaj.

Puteţi citi şi la adresele următoare:

Cyclamen





















Cyclamen este o plantă perenă. Este o tufă cu frunze de culoare verzi-albicioase cu pedunculi de culoare roşu închis pe tuberculul sferic din care cresc. Sunt specii cu flori albe, roşi, violet pe pedunculi florari mai înalţi decât tufa. Florile sunt formate din 5 petale, din care 4 îndoite în sus, iar a cincea petală fiind arcuita pe pedunculul florar respectiv.

Planta preferă încăperi luminoase, cu temperatură moderată. Udarea trebuie să fie moderată. Floarea nu suportă curenţii de aer.

Înfloreşte în perioada septembrie-martie.

După trecerea florilor se reduce treptat udatul pentru că floarea intră în perioada de repaus. În repaus, planta se ţine într-un loc întunecos şi rece sau poate fi scoasă şi păstrată într-un strat de nisip.

Pentru o nouă înflorire, se reia udatul şi se udă mai des când apar frunzele.

Înmulţirea se face prin divizarea tuberculilor sau prin seminţe.

Despre Cyclamen puteţi citi şi la adresele următoare:


http://www.gradina-online.ro/CYCLAMEN_A3634.html

http://www.eva.ro/casa-si-familie/plante/flori-de-cyclamen-pentru-mai-multa-culoare-in-casa-ta-articol-5716.html

vineri, 13 martie 2009

Poze noi cu crăciuniţe

Am făcut poze cu crăciuniţe înflorite.