joi, 4 septembrie 2014

Paianjenul viespe






De aici, citez:
 
"Păianjenul viespe (lat. Argiope bruennichi) este o specie de păianjeni ţesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul Argiope din Europa, inclusiv România.Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajung până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanţe argintii – albe. Culoarea opistosomei reprezintă o sucesivitate a dungilor transversale galbene şi negre. Această pigmentaţie îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestriţe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă coloraţie prezintă masculul: prosoma şi picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât femelei cât şi mascului posedă spini negri.Împerecherea are loc la sfârşitul luni iulie şi începutul lui august. Argiope bruennichi se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismului sexual cu diferite grade de succes şi poliandrie (când o femelă se copulează cu mai mulţi masculi). De aceea imediat după copulare masculul înceracă să fugă. Uneori el aşteaptă lânga pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muşte. S-a observat că 80% din masculi voluntar îşi dezmembrează organul copulator de al vârful pedipalpului. Acesta împiedică fertilizarea femelei de către un alt mascul. Se pare că organele genitale ale masculilor din această specie sunt complexe, în ceea ce priveşte structura, nu numai pentru transferul spermatozoizilor, dar şi au un rol important în alegerea partenerei şi se dezmembrează în anumite puncte prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează şi părăsesc coconul în căutarea hranei.Păianjenul viespe ţese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Pânza este fixată printre iarbă la înălţimea de 20-70 cm deasupra solului. Populează zonele cu iarbă înaltă sau marinile pădurilor, uneori poate fi găsită în localităţi. Pânza este alcătuită din 19 - 41 raze (media e 30).Din centrul pânzei spre pereferi, păianjenul ţese două benzi verticale, una în jos, alta în sus. Benzile se numesc stabilimentum şi reprezintă straturi late de mătase. Rolul lor încă nu este cunoscut, dar se presupune că ele artag insectele prin reflectarea razelor ultraviolete. O lată ipoteză explică prezenţa stabilimentum-ului ca mijloc de consolidare şi stabilizare a pânzei în timpul vibraţiei.Prada prinsă în pânză este imediat înfăşurată cu mătase. Apoi, păianjenul injectează venin şi enzime digestive care digeră parţial victima. Prada lichifiată este aspirată cu muşchii ataşaţi de faringe. Hrana principală a păianjenului viespe consituie diferitre insecte, ca: lăcuste, muştele şi albinele şi pot consum până la patru insecte pe zi."


Niciun comentariu: