Alte fotografii cu crapi Koi

Am fost în 13 august la Alba Iulia. Am trecut şi pe la Alba Mall şi am făcut câteva fotografii. Un alt grupaj de fotografii făcute anterior pot fi văzute la aceeaşi etichetă.

Flori de Kalanchoe

Am scris recent despre Kalanchoe. Planta mea a avut flori multă vreme. E cazul să se odihnească. I-am tăiat florile, dar erau prea frumoase şi am pus două firicele într-un ghiveci să stea în pământ umed. Sunt curioasă dacă pot obţine altă plantă. Oricum, florile sunt încă frumoase. De aceea, le-am fotografiat. E într-un fel, o completare la articolul despre plantă. Acolo nu am avut fotografie de detaliu.

Încă o serie de flori

Passiflora mea are o nouă serie de flori.

Crinul de toamnă

Chiar dacă crinul de toamnă este originar din China, cele mai multe specii care se găsesc în grădinile oamenilor au fost aduse în Europa din Japonia de catre Philipp Franz von Siebold în secolul al XIX-lea. Cele mai noi specii au fost descoperite în Coreea.

Crinii de toamnă sunt plante care se cultivă relativ uşor şi nu au foarte multe boli, în plus nu cer prea multă atenţie în afară de apă şi uneori îngraşământ special de plante. Crinul de toamnă are peste 5.000 de varietăţi.


Denumirea ştiinţifică este Hosta şi face parte din Familia Liliaceae.


Hosta coerulea Trott. Originară din Japonia, este o plantă de 30-50 cm înălţime, tulpina foarte scurtă, frunze mari, ovale, cordate la bază şi acuminate la vârf, cu nervuri proeminente. Florile, dispuse rar pe tije, simple, sunt de culoare albastru deschis sau violet.Înfloresc în mai –iunie.

Hosta plantaginea Aschers. Înfloreşte în iulie –august.Se caracterizează prin tufe mai scurte şi frunze oval-cordate, acuminate, de un verde deschis, lucios. Florile, grupate câte 9-15 pe o tijă lungă, sunt albe şi foarte mirositoare.

Hosta sieboldiana Engl. Este originară tot din Japonia.Ea se caracterizează prin frunze mari, lung-pedunculate, groase, de un verde albăstrui. Florile dispuse câte 10-15 într-un ciorchine terminal, sunt de culoare violet deschis. Ele se deschid în iunie-august.

Hosta japonica Aschers. Creşte de numai 15-30 cm înălţime şi are frunze subţiri , lanceolate, ondulate pe margini. Limbul lor se îngustează treptat spre peţiol. Florile pot fi albe, albastru deschis sau violete, tinzând spre roşu. Înfloresc în iulie-august.

Cultura. Crinul de toamnă preferă solurile argilo-nisipoase, adânci şi expuse la soare.Creşte destul de bine în toate terenurile la semiumbră sau chiar la umbră. Se înmulţeşte prin despărţirea tufelor, lucrare ce se face o dată la 3-4 ani, de preferinţă toamna.

Înmulţirea prin seminţe este puţin folosită. Semănatul se face chiar după maturarea seminţelor. Ţinute până în primăvară, răsar numai după un an.

Plantele pot fi cultivate şi în ghivece. În acest caz, ele se plantează într-un amestec format din turbă, mraniţă şi nisip.

Întrebuinţări. Crinul de toamnă se plantează în grupuri, în parcuri şi grădini.Unele soiuri, cu frunze pestriţe, foarte ornamentale, pot fi întrebuinţate ca plante de ghiveci sau în borduri.



(Autor biolog Cătălina I.

http://www.flori-cultura.ro/crinul-o-alegere-buna-pentru-gradina-o-planta-usor-de-intretinut-hosta-tratt-crin-de-toamna/)

 
Am văzut într-un serial coreean această plantă pe care am găsit-o în grădină. Am căutat mai multe informaţii pe internet. Am găsit şi denumirea de crin de august.

( Singurul soi de crin de toamna cu parfum este Plantaginea, a carui flori se deschid noaptea si se inchid dimineata. Aceasta specie infloreste la sfarstiul verii si mai este cunoscuta si sub numele de "Crinul de august".

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/crinul-de-toamna-13427.html#ixzz2bwSa7Si1 )

În concluzie, am  Plantagineea. Am fotografiat seara, când mirosul florilor este foarte puternic, molia sfinx, care o vizitează.

Pisica aşteaptă să prindă fluturele. Am găsit fluturi în culcuşul ei, când avea câteva luni. I le aducea mama ei. Şi le-am văzut mai târziu, aşteptând răbdătoare, lângă regina nopţii, să prindă fluturi.

Kalanchoe blossfeldiana

Kalanchoe este o plantă de  interior (se pronunţă Calansoe), originară din Madagascar. Are frunzele cărnoase şi lucioase, iar florile înfloresc în mănunchiuri mari. Florile pot avea culoarea roşie, galbenă, portocalie, roz. (A mea e galbenă.) Preferă lumina puternică, dar indirectă şi temperaturi de 20°-22°C, cu excepţia perioadei când se formează bobocii, toamna când sunt de preferat temperaturi mai scăzute cu 4°-5°C decât cele normale. Trebuie udată numai atunci când solul este uscat.

Din

Plante de apartament

Sfaturi practice pentru îngrijirea plantelor de apartament

Editura Aquila ’93

Kalanchoe este o specie de zi scurtă, care trebuie să stea mai mult de 12 ore neîntrerupt in întuneric, pentru a începe să înflorească. Prin mărirea duratei zilei, lumina artificială o poate împiedica să înflorească din nou

O vizită în natură

Din natură

Publish at Calameo or read more publications.

Luminita Noptii ( Oenothera biennis )

Am văzut că Roxana a postat pe Facebook o fotografie cu o floare pe care o numea Ora 9. Vecinii mei au o asemenea plantă în gradiniţa din faţa casei. Am vazut-o de multe ori. Am fotografiat-o la diferite ore şi am căutat informaţii despre planta respectivă.

Am găsit informaţii aici: 

http://leacuri-din-batrani.blogspot.ro/2011/07/luminita-noptii-oenothera-biennis_20.html



"Luminita Noptii este o planta bienala, cu flori galbene, albe, roz, mai rar rosii, de 2,5-5 cm diametru, sunt solitare, cu patru petale, care infloresc din iunie pana octombrie, numai la lasarea serii.

Sunt in general hermafrodite si infloresc ca un spic din mai pana in iulie.

Cu cat este mai intuneric afara, cu atat floarea iese mai mult in evidenta, stralucind mai puternic. Dimineata, florile se ofilesc, urmand ca la apus sa infloreasca alte serii de flori.

Sunt dotate cu un "ghid de nectar" luminos, invizibil la lumina zilei, dar vizibil la lumina ultravioleta care ajuta polenizatorii sa o gaseasca.

Una din caracteristicile florilor este stigmatul cu patru ramificatii in forma de X. Polenizarea o face Lepidoptera (molia) si albina. Fructul este o capsula tetraloculara de 2-4 cm lungime si 4-6 mm grosime, care contine numeroase seminte. Semintele se coc la sfarsitul verii sau toamna.

Radacinile tinere pot fi consumate ca leguma (are gust piperat), iar lastarii pot fi folositi la salata. Toata planta poate fi folosita la prepararea unei infuzii cu proprietati astringente si sedative, cu efecte pozitive in astm, afectiuni gastro-intestinale si calmant in tuse convulsiva.

Planta a fost introdusa oficial in Europa in 1614 si s-a raspandit cu rapiditate, fiind denumita "regele leacurilor" tocmai datorita acestor puteri vindecatoare.

Indienii americani o utilizau in tratamentul bolilor dermatologice, al plagilor, al astmului si al virozelor. Cunoscuta in Anglia inca din secolul al XVII-lea, primeste ulterior denumirea de “leacul bun la toate”."

Mai multe informaţii obţineţi accesând link-ul de mai sus. 

Fotografiile mele, cu menţiunea că aparatul a înregistrat ora fusului orar, nu ora legală, de vară: