Altă molie Sfinx

Am reuşit să pornesc aparatul foto şi chiar să fotografiez molia pe regina nopţii. Din nefericire, la a treia fotografie, Fluturaş a fost pe fază şi a prins molia.

A fugit cu ea în bucătărie şi a mâncat-o.

Ocupaţie nocturnă

Fluturaş şi-a găsit un partener de joacă: o molie Sfinx. I-am urmărit câteva minute. Molia a intrat după dulap, Fluturaş după ea, apoi molia a ieşit... Am fotografii timp de 8 minute. L-am lăsat pe Fluturaş cu molia lui în bucătărie.

Ocupaţie nocturnă

Se înnoptase şi am auzit nişte zgomote care mi-au amintit de zbaterea unor aripi. La mică distanţă de mine am văzut ceva alb. "E Fluturaş" mi-am zis. "Iar a prins o molie." 

Până când am pornit aparatul foto, Fluturaş a fugit în grădină. Eu am alergat după el. L-am ajuns. Se auzea zgomotul care îmi atrăsese atenţia cu puţin timp în urmă. 

Nu vedeam decât albul din blana lui Fluturaş. Am făcut câteva fotografii. În acest timp, Fluturaş a lăsat de câteva ori prada şi a prins-o din nou. 

În unele fotografii se vede cu ce se juca motănelul. 

Punctul luminos din fotografie e ochiul moliei Sfinx cu care se joacă pisoiul.

Între labele lui Fluturaş este molia. Aşa îşi priveşte prada: cu coada ochiului.

În final, motănelul a mâncat molia.


 

Fluturaş şi omida

 În 18 august, l-am găsit pe Fluraş cu o omidă de care nu mai văzusem. S-a jucat o vreme şi, în final, a mâncat-o.

Am căutat pe internet informaţii. Ceva asemănător e aici:


http://www.lejardindekiran.com/elever-une-chenille-du-sphinx-tete-de-mort/chenille-sphinx/

Am găsit:


"Fluturele cap-de-mort Acherontia atropos (Linnaeus, 1758)

Ordinul: Lepidoptera
Familia: Sphingidae
Genul: Acherontia

Este cel mai mare reprezentant apartinand familiei Sphingidae din fauna Europei.
Anvergura aripilor - 110-150 mm.
Trompa este mai scurta decat toracele, groasa.
Aripile anterioare sunt brune-inchis cu doua benzi transversale dintate, late, brune-ruginii si cu cate o pata alba mica la partea mediana.
Aripile posterioare galbene-brune, cu doua benzi transversale negre.
Toracele este brun-inchis, paros, iar pe partea sa dorsala are un desen galben-brun in forma de craniu.
Abdomenul este masiv, cu benzi transversale late galbene si inguste negre.
Pe partea dorsala a abdomenului are o banda longitudinala lata de culoare albastra.

HABITAT: Se intalneste in diferiti biotopi: agrocenoze (in special culturile de cartof), lizierele padurilor, fasiile forestiere de protectie.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE: Specia prezinta doua sau trei generatii pe an.
Larvele (omizile) se intalnesc in decursul perioadei iulie-septembrie pe diferite specii de plante cu care se hranesc.
Aceste plante sunt catina, laur obisnuit, lasnicior, vinete, canepa, dar cel mai frecvent poate fi gasita in pamant, unde se hraneste cu tuberculii de cartof.
Ierneaza in stadiul de pupa.
Adultii zboara in timpul noptii si sunt atrasi de lumina.
Intrucat are trompa scurta, nu se poate hrani cu nectarul florilor, ci cu sucuri de plante, iar uneori intra in stupi  de unde se hranesc cu miere, fapt pentru care este considerat un dusman al stupilor de albine.
Migreaza in fiecare an din Europa de Sud spre Nord.
AREAL: Europa de Sud si Centrala, Orientul Apropiat, Caucaz, Turcmenia, Siria, Turcia, Iran, Africa, insula Madagascar."

Fluturaş

Cel mai interesant pisoi din această primăvară a primit numele Fluturaş. E un nume neobişnuit, dar e doar provizoriu. E răsfăţatul familiei, mama lui e foarte grijulie cu el, îl învaţă să se poarte, îi aduce cadouri... 

Într-o zi, Freda le-a adus puilor o şopârlă. Vrăbii le aducea mereu, nu erau interesante. 

În urmă cu două zile, pisica a prins un graur. I l-a dat lui Fluturaş şi l-a urmărit mult timp. Am făcut câteva fotografii. Pisoiul nu a mâncat pasărea, s-a plictisit după un timp, pentru că pasărea nu colabora.  

 (aici e Freda)

Acum, noua distracţie a motănelului este căţăratul în pomi. Preferă dafinul, deşi ştie că îl cert.